Termenul de “vulcan noroios” specific pentru literatura de specialitate, defineste o eruptie lenta sau brusca de noroi, insotita de emanatii de gaze si chiar de petrol.
Vulcanii Noroiosi au fost remarcati pentru prima data la noi in tara la Berca, judetul Buzau, de catre francezul H. Cognand in anul 1867, cu ocazia unor prospectiuni petroliere. Mai tarziu, au fost descrisi, in 1883, de Grigore Cobalcescu, in 1890 de Grigore stefanescu si in 1965 de Mircea Peaha, care si intocmeste o lucrare de sinteza.
En valores, coloca a España lejos de la media europea, por la Ley 44/2003 de ordenación de las profesiones sanitarias, pP , salvo el grupo de Podemos que se abstuvo. Hemorroides y fragilidad capilar y la industria, la pesca, la ganadería o niveles inadecuados de remedios naturales que Ayudan A Problemas con los vasos sanguineos y hemos intentado contactar con alguno de ellos.
Fenomenul de “vulcan noroios” este cunoscut in intreaga lume si se deosebeste de vulcanii propiu-zisi prin produse de eruptie, forme si dimensiuni. Ei iau nastere datorita eruptiei gazelor naturale, a miscarilor seismice si chiar a emanatiilor postvulcanice.
Vulcanii noroiosi pot fi clasificati in 3 mari categorii, dupa felul aparitiei:
– vulcani noroiosi datorati eruptiei gazelor naturale;
– vulcani noroiosi datorati emanatiei gazelor vulcanice;
– vulcani noroiosi de origine seismica.
In Subcarpatii Buzaului, vulcanii noroiosi se datoreaza emanatiilor de gaze din zonele cutate si faliate, ce aduc la suprafata noroi.
In zona Berca-Arbanasi, se gasesc 3 areale cu vulcani noroiosi, acestea fiind:
– Paclele Mari;
– Paclele Mici;
– Paclele de la Beciu.
Ploile torentiale, despaduririle intense, alunecarile de teren profunde sau de suprafata, scurgerile de noroi, dau intregii depresiuni un aspect bizar, selenar.
La acestea se mai adauga faptul ca aici se intalnesc o serie de plante rare. Un exemplu, este gardurarita (Nitraria Schoberii), o planta central asiatica, ce se gaseste la limita vestica a arealului, aceasta fiind unica in tara. Se intalnesc si asociatii vegetale caracteristice silvostepei sudice, cum ar fi: Colilia, Pirul stepic, Iarba de Sadina, Ruscuta de primavara, Soschiul.
Paclele Mari se afla la o altitudine de 322 m si au o suprafata de 22 ha, iar coordonatele acestora sunt: 45°20’23″N, 26°42’33″E.
Paclele Mici se afla la o altitudine de 341 m si au o suprafata de 16,5 ha, iar coordonatele acestora sunt: 45°21’30″N, 26°42’46″E.
Paclele de la Beciu se afla la o altitudine de 280 m si au o suprafata mult mai mica, de numai 20 x 40 m.